The following text is not a historical study. It is a retelling of the witness’s life story based on the memories recorded in the interview. The story was processed by external collaborators of the Memory of Nations. In some cases, the short biography draws on documents made available by the Security Forces Archives, State District Archives, National Archives, or other institutions. These are used merely to complement the witness’s testimony. The referenced pages of such files are saved in the Documents section.
If you have objections or additions to the text, please contact the chief editor of the Memory of Nations. (michal.smid@ustrcr.cz)
Toată noaptea cât am stat acolo [la Securitate în Hunedoara] am auzit vaiete, ţipete, până la 6 dimineaţa... O fost o noapte de groază
născut la 25 martie 1926 în Laz, judeţul Alba
Studii: Facultatea de Utilaj şi Tehnologia Turnării din Braşov; inginer.
a fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la 5 ani închisoare pentru infracţiunea de omisiune de denunţ.
A fost eliberat la 15 ianuarie 1963.
DUMITRU IACOB
Fără poveşti...
Vă rog să-mi spuneţi cum vă numiţi?
Iacob Dumitru.
Data naşterii?
1926, 25 martie.
Naţionalitatea?
Român.
Studii?
Facultatea...
Ce anume? Care anume?
La Braşov, Utilaj [şi] Tehnologia Turnării.
Vă rog să-mi spuneţi, înainte de a fi arestat... cu ce vă ocupaţi? Unde lucraţi?
Am fost la Serviciu’... am lucrat la Serviciul Control în Combinat.
Acolo l-aţi...
În secţia Turnătorie.
Acolo l-aţi cunoscut şi pe Nistor?
Acolo l-am cunoscut.
Puteţi să-mi spuneţi câte ceva despre el? Ce fel de om era?
În cadrul serviciului... după mine era destul de competent. După câte am auzit despre el, ar fi făcut politică legionară... În realitate nu am crezut lucrul ăsta şi nu-l cred, pentru că fiu-său mi-o arătat mie într-o împrejurare după decesul lui că avea... mi-o arătat carnetu’ din care rezulta c-a fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Care-i adevăru’... nu ştiu. Aici la Turnătorie fiindcă el preda piese, lucra la curăţătoria... turnătorie de fontă şi de oţel, şi preda piese către Serviciul Control, am avut deseori întâlniri cu el pe tema... calităţii pieselor pe care trebuia să le predea. Şi-n discuţiile pe care le-am purtat totdeauna invoca, de câte ori avea vreo reclamaţie, că: Doar comuniştii le-o făcut, şi de ce trebuie să le refuzăm? Comuniştii voşti le-o făcut piesele-astea! Ce bagi vină la...? În sfârşit, printre altele n-am ajuns să ne certăm sau să ne... dar mi-a oferit odată... mi-a oferit odată să... mi-a promis că-mi aduce să... un statut al unei organizaţii „Clădirea”... care-a fost aprobată cândva prin 1940, şi vroia s-o reactualizeze prin 1957... Că mi-o vorbit de... şi-o spus că nu i se aprobă. O fost la Comitetul de Partid în Combinat şi i-am spus să meargă cu el la Deva dacă nu-i aprobă ăştia ca să reactualizeze organizaţia „Clădirea”, care-o fost desfiinţată în 1948 odată cu alte organizaţii la ora aia... N-am reuşit să-i văd statutul, şi mai mult despre „Clădirea”... nu ştiu.
Am fost arestat în 1958 în octombrie, fără să ştiu de ce sunt arestat, iar la anchetă la Securitate... mi s-a pus întrebările despre „Garda Albă”, despre asociaţia „Clădirea” dac-am ştiut, şi... bineînţeles, despre „Garda Albă” n-am ştiut nimica. Asociaţia, despre asociaţia „Clădirea” mi-a spus, n-o avut... asociaţi, din auzite c-o avut 5-6 odată, deci n-o avut nici un viitor această organizaţie, această asociaţie. Între timp în discuţiile cu Nistor mi-am dat seama c-o citit şi credea în reîncarnare... da’ din discuţiile lui totdeauna potrivnice Partidului şi regimului... îi plăcea să spună şi vorbe de duh, şi bancuri şi... să-i examineze, să spună părerea lui despre fiecare din conducători. Spre exemplu cu Zăroni. Gândea el că aşa cum o ajuns Zăroni cu şcoala pe care o avea, cu pregătirea pe care o avea, el n-ar fi putut fi ministru? Dar undeva se gândea la lucru ăsta, probabil la... o altă viaţă, la o viaţă următoare, după o reîncarnare, pentru că din câte am auzit, a fost internat la Spitalul de Boli mintale la Sibiu, la Spitalul număru’ 3, da’ de-acolo o venit c-o hârtie... nu ştiu, „ameliorat” sau... „perfect sănătos”. Se baza pe hârtia asta să... se manifeste aşa cum s-o manifestat, sau o avut atâta curaj, şi era sănătos, lucru pe care nu prea-l cred io în final, că n-a fost perfect sănătos.
Între timp... la anchetă am fost întrebat despre „Garda Albă”, am fost întrebat de asociaţia „Clădirea”... şi dacă am primit vreun semn de recunoaştere. Am spus că n-am primit, şi probabil că anchetatorul n-o fost mulţumit de felul cum o decurs ancheta şi am fost înfăţişat cu Nistor. La înfăţişare o venit... era bine hrănit, muşca dintr-un măr... la care oricui i-ar fi lăsat gura apă, şi... foarte bine dispus. Trăbă să menţionez că atâta timp cât o stat ac... cât am stat io acolo, tot timpu’ în celulă cânta... s-auza pe tot coridoru’, toată Securitatea s-auzea cum cânta el „Deşteaptă-te române!”. Avea curajul, n-o fost... nu i s-a făcut presiuni, nu a fost obligat să tacă, şi aşa mai departe. Deci... La înfăţişare cu el... a fost întrebat dacă mi-a spus despre „Garda Albă”, el o spus că mi-o spus, şi ce reprezenta „Garda Albă”, cum vroia s-o înarmeze, cum vroia s-o... cum era-mbrăcată... Păi îmbrăcată în haine albe şi cu suliţe. Şi câte... câţi trebuia să...? Câteva mii trebuia să fie... Şi cum se recunoşteau? Păi, zice, prin bănuţu’ ăla, zice. Da’ lui i-ai dat bănuţ? Nu i-am dat. În momentul când am văzut c-o sp... recunoscut că nu mi-o dat bănuţ, ştiam, eram convins că... nu primesc mai mult decât... cât priveşte articolul 228 din Codul Penal, omisiune de denunţ, care era până la 10 ani... de la 3 la 10 ani.
În situaţia asta m-am văzut obligat să accept transformarea asociaţiei „Clădirea” în asoc... în... organizaţia „Garda Albă”. Şi cu asta ancheta cu pri... cu înfăţişarea lu’ Nistor s-a terminat. Restu’ anchetei, şi înainte şi după, a decurs... punându-mi întrebări de când am fost... de când am fost la şcoala primară. Am fost întrebat dacă am făcut politică legionară şi am spus că n-am avut când să fac pentru că io aveam în ’35-’36 10 ani, 9-10 ani. Am fost întrebat dacă am purtat cămaşă verde. Am spus că nu-mi aduc aminte, că poate am purtat, că mama ţăsa din cânepă hainele şi le vopsea cu ce-avea, fie cu coji de nucă, fie cu coji de mesteacăn, fie cu Galus... cu ce-avea. Am fost întrebat dac-am cântat cântece legionare şi-am spus c-am cântat puţin... n-am prea cântat pentru că cântam fals. La noi în sat în 1935-’36 s-a făcut un Cămin Cultural care s-a făcut prin muncă voluntară de către studenţi legionari la or-aia. O fost o tabără legionară şi noi copii ne jucam pe la Căminul Cultural, lucram acolo, nisip, cărămidă, var, de toate dădeam şi lucram acolo... O prezentat şi piese de teatru şi bineînţeles că şi cântam cântece... Asta a fost vara lu’ ’35-’36... Am fost întrebat dacă tata a fost la adunarea din Alba Iulia din 1940 când a fost Antonescu acolo... nu ştiu cu ce scop. Nu aveam de unde să ştiu dac-o fost sau n-o fost... şi nici într-un caz tata nu m-ar fi întrebat pe mine... (tăcere prelungă)
[...]
Am fost întrebat pe cine-am avut învăţător... la şcoală, clasele 5-6-7, şi-am spus c-am avut pe Draşoveanu Petru, din... Sebeş era. Anchetatoru’ cred c-o fost tot din Sebeş că-l cunoştea bine. Şi-am... i-am spus că m-avea cel mai bun elev din clasă şi ţânea mult la mine. Pe unde mergea mă lua şi pe mine cu el. Ştiind că el a fost comunist din ilegalitate... Şi-atuncea o spus: Să lăsăm asta! Deci să nu mai discutăm despre Draşoveanu Petru că... n-avea nici un rost, pentru că să... opunea celor care le cunoştea sau o fost date declaraţii din comună despre mine. Am fost acuzat că mama şi tata or făcut politică legionară, or părinţii mei bătrâni... mama o avut 9 copii, n-avea timp să facă politică legionară, cu 4 clase.
Despre organizaţie dacă ar fi să spun, n-am înţeles şi n-o-nţeleg nici acuma cum ar fi putut lua... intra-n organizaţie analfabeţi, aşa cum a fost Strejău Petru din Mânerău, Baci Ioachi, Baci Ioachi din Zlaşti, din Boj Popa Alexandru, bătrân de 72 de ani... cum a putut intra în organizaţie şi să ne întâlnim sau să... la un momentul oportun, când ar fi dat cineva semnal... ca fiind semnul de recunoaştere bănuţul... Acest bănuţ era o monedă de 1 ban pe care el a procurat-o de la casieria Combinatului în 1952, după stabilizare. S-o dus cu 25 de lei la casiera Combinatului şi-o spus că el îi şi funcţionar plătitor şi să-i schimbe 25 de lei în monede de câte-un ban, pentru că vrea să plătească, să fie corect când plăteşte la muncitori. Iar ca să... să... poată face rost de bani mai mulţi, o polizat o pilă triunghiulară şi a imprimat pe monede câte-un triunghi, pe fiecare monedă. Aceste monede a-nceput... el stând... stând în... în... curtea unde era şi ORACA... la ora aia se aducea vitele către stat, care se duceau la stat, se vindeau, şi dădea câte o monedă de un ban la cei care veneau cu vitele pentru ca să primească un leu în loc de ban. Aşa a vrut să strângă bani, dar n-a reuşit să strângă prea mulţi şi atunci m-am gândit io că tot din cauza asta o dat la muncitorii din subordine, câte 10-15 monede, să le dea la oameni la biserică, că-i ban sfânt şi-aduce noroc, şi s-aducă câte-un leu pentru fiecare... monedă pe care-o dat-o. Mi-am dat seama c-atunci el vrea să facă rost de bani, şi-am tras această concluzie şi prin motivul că înainte de a imprima şi de a vinde monede de câte-un ban, a făcut o matriţă prin care presa grafit şi grafitul îl dădea tot la oameni, la pădureni în curte la ORACA ca să facă rost de bani. Duşmănia lui faţă de Partid care şi-o manifesta tot timpu’ s-a tras şi după faptul c-a fost naţionalizată sau confiscată o batoză pe care o avea el şi tot timpu’ se manifesta duşmănos faţă de Partid şi faţă de regim din această cauză. Atât asociaţia „Clădirea” cât şi grafitul făcut pentru vânzare cât şi monedele cred că le-a făcut pe motive economice, ca să facă el rost de bani, mai mult decât... decât să fie un semn de recunoaştere, pentru că cei care... care am fost condamnaţi, în jur de 73-4, nu ştiu precis câţi... am fost de pe-o rază destul de mare, până la Orăştie, până sus la Lelese din jurul Hunedoarei, oameni bătrâni, fără mijloace de comunicare... cu şcoală puţină, preoţi, acuzaţi de politica partidelor de... istorice, de chiaburi, de...
Când a fost arestat... Când împărţea Nistor acei bănuţi nu avea... batoza?
Nu.
Îi era confiscată?
Da sigur că da, demult, cu mulţi ani înainte.
Deci asta ar fi toată explicaţia... Unde s-au desfăşurat anchetele?
La Deva.
La Deva?
Da.
Şi acolo cât aţi fost ţinut?
Din 25 octombrie... până-n 15 ianuarie. Nu, nu, scuzaţi! În 22, 23 şi 24 decembrie au fost judecate loturile. Deci până-n 23 decembrie.
Când vi s-au luat declaraţiile aţi fost ameninţat, sau aţi fost bătut?
Nu.
S-au desfăşurat normal anchetele, fără presiuni?
Da, da, la mine da. Ce vreau să spun, dacă totuşi am ajuns aicea, reţân c-am fost arestat după masa pe la ora 6, la ora 18, adus la Securitate în Hunedoara şi... nu ştiu, după 2-3 ore, tot în picioare am stat tot timpu’... m-au dus la Securitate la Deva cu maşina. Acolo am stat afară... Nu ştiu, legat la ochi am plecat de-aicea, legat la ochi am rămas acolo până la 6 dimineaţa. Ceea ce am suferit foarte mult a fost faptul că... ne chema pe câte unu’... Eram toţi cu faţa la zid, ştiam că suntem cu faţa către zid, şi venea un plutonier, un sergent de-acolo... şi... ne-ntreba: Cum te cheamă? (şopteşte - n.n.) Îi spuneam numele... trecea mai departe, sau: Hai cu mine! Toată noaptea cât am stat acolo am auzit... vaiete, ţipete, şi până la 6 dimineaţa... O fost o noapte de groază. Io am avut norocu’, zic, am avut norocu’ să fiu anchetat, să fiu prezentat primu’ la... anchetatoru’ Barna Petru, cu care am fost cândva coleg. Şi am fost foarte... i-am spus că n-am ce ascunde, am fost sincer în declaraţii, şi... zâc, poate şi din cauza asta am avut noroc ca să nu fiu... bătut. În schimb, a fost prima şi ultima întâlnire cu anchetatoru’, că m-a predat la altu’... la anchetatoru’... cred că Staicu l-a chemat, din Sebeş, şi... pe parcurs am fost confruntat cu Nistor, şi nu era cazul să facă presiuni fizice pentru că părerea mea e că pedepsele noastre au fost date deja, erau cunoscute dinainte... şi pentru omisiune de denunţ am avut declaraţia făcută... deci aveam motive să fiu condamnat pentru omisiune de denunţ cu articolul 221.
Cum s-a desfăşurat procesul?
Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, toţi ai familiei care or venit acolo erau pe coridoare, unii erau... am reuşit să-i vedem, alţii nu am reuşit să-i vedem. Şi după proces am fost duşi, şi însoţiţi de către anchetatori la... la penitenciar, şi acolo fiecare anchetator în funcţie de cum o fost mulţumit sau nemulţumit de... de... felul cum o decurs ancheta... şi-a... făcut... şi-a... s-a răzbunat şi a... am fost bătuţi toţi, aproape toţi. Da’ în cadrul penitenciarului. În noaptea aia, până dimineaţa, în timpu’ cât unii erau la tuns, alţi stăteau cu faţa la perete, veneau la noi şi pe toţi i-au...
Condamnarea dumneavoastră a fost de 5 ani?
Condamnarea mea a fost de 5 ani din care am făcut 4 ani şi 3 luni. Am trecut de la Deva din penitenciar în iulie am mers la Jilava, am stat circa 70 de zile acolo... de la Jilava am mers la Galaţi în trecere spre Salcia. Am ajuns la Salcia în octombrie, începutul lui octombrie, şi-am stat până-n 15 ianuarie. Între timp am fost... selectaţi cei care-am avut meserii şi ne-a adus la Aiud unde-am lucrat în Turnătoria din Aiud, în fabrica din Aiud...
De la De...
...gospodăria anexă Aiud.
De la Deva când aţi fost dus către Jilava?
În iulie.
În iulie?
6-7 iulie.
Şi...
Asta o... ’59.
Şi până atunci aţi fost în penitenciarul din...
În penitenciarul din Deva.
Rămăseserăţi mulţi dintre cei condamnaţi la Deva... din lotul care-aţi fost?
Păi n-aş putea să spun, că erau mai multe celule şi am fost destul de mulţi... Or plecat câteva loturi înainte la Gherla... Am aflat pe parcurs, or plecat loturi la Gherla... Cam două loturi or plecat înaintea noastră. Noi am fost selectaţi pentru muncă... în colonii.
Şi de la Deva aţi fost dus la Jilava...
La Jilava.
La Jilava cât aţi fost ţinut?
Cam 70 de zile.
Aţi fost bătut pe parcurs, la Jilava?
Acolo da... La Jilava da, şi mi s-a-nscenat...
[...]
Repartizarea în celule se făcea de obicei noaptea, peste tot pe unde-am fost. Şi la Jilava am ajuns tot noaptea, tot seara, şi-am stat 3 zile într-o cameră de trecere. Am stat 50-60 de inşi acolo... erau 3 saltele pe jos şi un hârdău plin. Şi cel care îndrăznea să ceară să scoatem hârdăul afară îl scotea pe el şi îl... îl bătea. Când am ajuns io am fost dezbrăcat la camera de gardă, mi s-au dat hainele... de hainele civile, mi s-au dat hainele de penitenciar şi ca să-şi bată joc de mine un gardian mi-a arătat: Te duci în direcţia asta! Era noapte şi nu ştiam unde-i penitenciarul şi care-i treaba. Şi după ce-am făcut 7-8 paşi... trebuia să mergem numa’ în pas alergător, şi-o spus: Trageţi, bă, că vrea să evadeze! Io atunci mi-am dat seama că mă duc către ieşire şi m-am întors înapoi. La intrare în Fortu... Jilava... în închisoare erau gardieni şi pe stânga şi pe dreapta, chiar printre un grup de... şi fiecare cât putea... dădea în noi, cu pumnii, cu picioarele, cu ce puteau... până am ajuns la celulă. Am fost în celula 4 iniţial, şi pe urmă mutat dintr-o celulă-n alta pân-am plecat la Galaţi, şi de-acolo la Salcia, la dig.
Cu ce-aţi fost transportat de la...
Până la... Galaţi cu trenu’, de la Galaţi la Brăila cu-n camion, şi din Brăila la Salcia cu bacu’.
La Galaţi cât aţi fost ţinut?
Numai 10 zile.
La Brăila?
La Brăila n-am stat!
Nu?
Ne-a dus cu camionu’ şi-am fost urcaţi în bac... în port la Brăila.
Şi la Salcia ce-aţi făcut?
La Salcia am lucrat la dig până în 6 sau 7 decembrie când s-a terminat digu’, am făcut joncţiunea cu Stoieneştiu, de la Salcia... s-a-ncheiat lucrările la dig, şi-au început lucrările la desecări. Am lucrat în continuare la desecări până în 15 ianuarie când am plecat din nou la Aiud.
Pe ce criteriu aţi fost dus la Aiud?
Păi o adus meseriaşi din toate... din toate meseriile: strungari, lăcătuşi, meserii de turnători, de tâmplari...
Şi la Aiud cât aţi stat?
3 ani, până în 15 ianuarie 1963. Decretu’... nu ştiu, 5, sau cât o fost atuncea... am fost graţiaţi, nu ştiu pe ce criterii, pentru că la graţ... atuncea când am plecat au pleat şi cu 20 de ani, şi cu 5, şi cu 3, şi cu 17, şi... nu ne-am putut să ne dăm seama pe ce criterii am fost graţiaţi.
Şi după ce-aţi fost eliberat, vi s-a recunoscut situaţia anterioară sau aţi mai avut probleme?
Iniţial directorul Combinatului n-o vrut să ne angajeze... şi ne-am dus atuncea la Forţele de Muncă. Forţele de Muncă erau înştiinţaţi de graţieri şi de... eliberări din penitenciare şi atuncea în urma unui telefon la directorul general am fost angajaţi la... în Combinat. Ni s-a recomandat când am plecat de la Aiud să mergem la întreprinderile de unde am fost arestaţi, de unde-am plecat.
Aţi mai fost chemat la Securitate după arest... după ce-aţi fost eliberat?
Da, a trebuit să mă prezint.
Şi cam cât timp aţi mai fost chemat?
N-am mai fost chemat... Am... zâceţi atuncea când am venit la...?
După ce-aţi fost eliberat...
Da, da. N-am mai fost chemat atuncea.
Nu? După 1989... vi s-a... aţi fost chemat la Bucureşti pentru recurs în anulare.
S-a făcut recurs în anulare la un singur lot... dintre cele 3, şi pentru al doilea lot am făcut un memoriu de-aicea noi, ca să ni se facă recurs în anulare. Şi-am fost în 14 aprilie anul trecut la judecarea recursului în anulare... o formalitate.
În fond ce vi s-a... ce vi s-a recunoscut, sau... în ce-a constat acest recurs în anulare?
Sentinţa încă n-am primit-o... nici acuma... A primit de la Deva cineva, după insistenţă... o minută, deci un extras din sentinţă... prin care să recunoştea nevinovăţia şi dreptul de a... primi bunurile confiscate, pentru că fiecare a... arestare se făcea cu confiscarea bunurilor personale.
Dumneavoastră din care lot aţi făcut parte?
Cred că din lotul II.
Exista o legătură între loturi?
Nu. Nu ştiu, nu cred că exista nici o legătură... însă lotul I au fost cei mai... cele mai mari pedepse, cu condamnări la moarte şi muncă silnică pe viaţa.
Vă mulţumesc.
Transcrierea şi tehnoredactarea
Cosmin Budeancă
septembrie 2006
© Všechna práva vycházejí z práv projektu: Prison Experiences in Communist Romania
Witness story in project Prison Experiences in Communist Romania (Cosmin Budeanca)